Arhivă autor Muzeu Tarii Oasului

deMuzeu Tarii Oasului

Pălincie

101

Pălincie din Vama – sec. al XX-lea
Tip de instalație pentru dubla distilare a fructelor fermentate, larg răspândit în Țara Oașului. Clădirea a fost construită în 1942 și a fost donată Muzeului de primăria comunei Vama. Tot o donație din Vama este și instalația de distilare, fiind restaurată după o variantă existentă la începutul anilor 1960. Instalația de răcire este o reconstituire după o documentare realizată la începutul anilor 1970, când mai existau câteva exemplare în zonă.
Lucrările de restaurare au fost finanțate prin Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare, care a cooptat Muzeul într-un proiect cu finanțare europeană.

deMuzeu Tarii Oasului

Ciupercă pentru dans

ciuperca

Ciupercă pentru dans (sec. al XXI-lea)
Acest tip de construcție, foarte important în viața comunităților rurale, a apărut în Țara Oașului numai după 1950. În afară de formă, nu a avut niciodată niște caracteristici unitare, dovadă și diversitatea materialelor folosite (lemn, metal, țiglă, tablă).
După 1990, concomitent cu emigrarea în masă a tineretului, a dispărut fenomenul socio-cultural numit „danțul la ciupercă”, dar și construcția respectivă.
În ultimul deceniu, ciupercile au reapărut în câteva comune, din inițiativa și cu finanțarea administrațiilor locale.

deMuzeu Tarii Oasului

Moară şi vâltoare

1. Casa morii (prima parte a sec. al XX-lea)
Casa a fost adusă din Negreşti şi adaptată pentru a adăposti moara şi piua. Este compusă din camera de intrare (reg. „tindă”), moară și casa morarului, fiind acoperită cu şindrilă.
2. Moară de apă din Certeze (1925)
Instalaţiile morii sunt din Certeze (1925), prima lor restaurare fiind realizată în 1955.
3. Vâltoare din Negreşti (reconstituire – sec. al XX-lea)
Vâltoarea (reg. vultoarea) este considerată mașina de spălat naturală. Apa vine prin cădere, creând un vârtej în care se spală hainele. Acest sistem a apărut către sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea.
***Toate instalațiile acționate de apă sunt alimentate de un pârâu de aducție din râul Tur, care curge prin mijlocul orașului și trece prin spatele Muzeului. Când debitul este mare, instalațiile pot funcționa simultan, iar când debitul este redus, ele trebuie să funcționeze pe rând.

deMuzeu Tarii Oasului

Casă din Moişeni

1. Casă din Moişeni – prima parte a sec. al XIX-lea
Casa tricelulară a fost realizată în tehnica folosită la cele mai vechi case din Oaş. Însă spre deosebire de majoritatea caselor din secolul al XVIII-lea, care erau din bârne rotunde, aici s-au folosit bârne obţinute prin crăparea unor stejari masivi şi fasonarea lor cu securea. Acoperișul este din fân.
2. Coteţ pentru păsări (reconstituire – sec. al XX-lea)
3. Adăpost pentru car, lemne și unelte, reg. „colejnă” (reconstituire – sec. al XX-lea)
4. Coteţ de formă circulară pentru porci (reconstituire – sec. al XX-lea)
Coteţul circular este un tip de construcţie foarte veche în Ţara Oaşului. Au existat până în prima parte a secolului al XX-lea inclusiv case construite în această formă şi în această tehnică.

deMuzeu Tarii Oasului

Casă din Vama

Casa Contra

Casa Contra din Vama (atelier-şcoală de olărit) – începutul sec. al XX-lea
Casa familiei Contra din satul Vama a fost construită pe la jumătatea primului deceniu al secolului al XX-lea. A fost cu siguranţă una dintre primele case de asemenea mărime construite în Ţara Oaşului. De remarcat frumuseţea stâlpilor şi a arcadelor de la târnaţ, unde meşterul a ştiut să evite cu o intuiţie excepţională orice simetrie. Casa este acoperită cu ţiglă.
În casă se află atelierul-şcoală de olărit, un proiect de salvgardare a celebrului centru de olărit de la Vama, unde a mai rămas acum un singur olar. Dotarea atelierului a fost realizată cu fonduri Phare (anexa cu cuptoarele, 6 roţi de olar, malaxor pentru preparat argila, râşniţă pentru preparat coloranţii, mobilier).

deMuzeu Tarii Oasului

Case monocelulare

1. Casă monocelulară din Gherţa Mică – ultima parte a sec. al XIX-lea
Casa este realizată din bârne rotunde de stejar, curăţate de coajă şi crestate la capete. Acoperișul este din paie călcate, fiind cel mai răspândit tip de acoperiș din zonă. Pereţii sunt îmbrăcați cu tencuială de pământ amestecat cu paie tocate, muruiți cu lut fin și văruiți.
2. Casă monocelulară din Gherţa Mică – începutul sec. al XX-lea
Casa este făcută din bârne din stejar cioplite şi îmbinate în coadă de rândunică, fiind acoperită cu paie. O asemenea casă mică (numită „şuteu”) era ridicată prin clacă pentru tinerii căsătoriţi. După ce aceştia reuşeau să-şi ridice o casă mare, căsuţa devenea o cămară afară în gospodărie şi se ţineau în ea unelte, cereale şi diverse alte produse.

deMuzeu Tarii Oasului

Zilele Europene ale Patrimoniului, ediția a XXVI-a

Zilele Europene ale Patrimoniului

Miercuri, 10 octombrie a.c. Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare în colaborare cu Primăria Apa și Muzeul Județean Satu Mare au organizat, sub egida Anului Centenar, un colocviu pe tema Locuri ale Memoriei cu ocazia celei de-a XXVI-a ediții a Zilelor Europene ale Patrimoniului, în localitatea Apa, la Casa Memorială dr. Vasile Lucaciu.

Aici au avut loc o serie de evenimente printre care: Te Deum, discursul oficialităților: directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură, Zamfir Danciu și primarul comunei Apa, Radu Trandafir, au fost depuse coroane la bustul marelui patriot dr. Vasile Lucaciu din partea instituțiilor de cultură participante: Arhivele Statului, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Țării Oașului Negrești-Oaș, Asociația Civică Tempora, Primăria Apa, Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare, după care participanții s-au deplasat la căminul cultural Apa unde a avut loc colocviul dedicat acestui important eveniment.

Au fost prezentate următoarele lucrări de un real interes pentru auditoriu:

  • Dumitru Roman – Să ne rugăm pentru Vasile Lucaciu și toți cei care au înfăptuit Marea Unire de la 1918;
  • Dr. Daniela Bălu – Muzeul Județean Satu Mare – Vasile Lucaciu și istoria sa în bronz;
  • Dr. Diana Lostun – Arhivele Naționalale – Eroii din Apa și Someșeni care s-au jertfit în Primul Razboi Mondial;
  • Dr. Delia Suiogan – Centrul Universitar Nord Baia Mare – Reactualizarea valorilor culturale – formă de consolidare a memoriei colective;
  • Dr. Natalia Lazar – Muzeul Țării Oașului –  Centrul Universitar Nord Baia Mare pentru o abordare integrală a patrimoniului cultural național și asumarea unor valori identitare;
  • Col (r.) Voicu Șichet – Cea mai mare personalitate sătmăreană implicată în făurirea României Mari.Evocarea părintelui dr. Vasile Lucacviu în revista Eroii Neamului;
  • Mihaela Sălceanu – Muzeul Județean Satu Mare – O activitate diplomatică a lui Vasile Lucaciu.

deMuzeu Tarii Oasului

Pe ulițele satului… la Muzeul în Aer Liber al Țării Oașului

Circa 700 de copii, însoțiți de părinți și bunici au trecut pragul Muzeului în Aer Liber al Țării Oașului în cursul acestei luni, participând la evenimentele organizate sub titlul ”Pe ulițele satului…”, sub egida Zestrea Oașului.

Zilnic, începând cu 1 august, la atelierele meșteșugărești și de creație au participat între 30 și 40 de copii, de acasă și din diaspora, care, sub îndrumarea meșteșugarilor și a coordonatorilor activităților, s-au inițiat în meșteșuguri oarecum uitate, au descoperit lectura și multe jocuri interactive, s-au familiarizat cu muzica și dansul din Țara Oașului, au păstruns în tainele artelor plastice și au învățat tehnici de acordare de prim-ajutor.

De cea mai mare participare s-a bucurat piesa de teatru „Soacra cu trei nurori”, în interpretarea inedită a Trupei Ararat, eveniment la care au participat circa 300 de persoane.

Suita de acțiuni organizate în cadrul evenimentului ”Pe ulițele satului… la Muzeul în Aer Liber al Țării Oașului” s-a încheiat joi, când copiii au învățat de la mătușa Floare să gătească gogoși delicioase.

             Primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, a precizat că atelierele au constituit un punct de atracție inedit în fiecare zi, atât pentru copiii negreșteni de acasă, cât și pentru cei veniți din Diaspora în această perioadă.

           „Atelierele, diversificate în fiecare zi, au oferit șansa fiecărui copil să participe, iar scopul de a apropia copiii din Negrești-Oaș de cei din Diaspora, întorși în această perioadă acasă, a fost atins. Au fost acțiuni interactive, atractive și educative la care copiii și părinții au răspuns pozitiv”, a declarat primarul Aurelia Fedorca.

Managerul cultural Natalia Lazăr a declarat că evenimentul, aflat la a treia ediție, a avut mai mare succes decât anii precedenți, motiv pentru care proiectul va fi continuat și îmbunătățit în viitor.

             „Atelierele pe care le-am organizat în acestă perioadă a vacanței de vară la Muzeul Țării Oașului au avut un ecou puternic. Am încercat să-i apropiem pe copii de patrimoniu, prin intermediul unor activități cu caracter non-formal, și ne-am bucurat de receptivitatea comunității. Ne gândim deja la organizarea următoarei ediții, pe care o dorim mai diversificată”, a precizat managerul cultural Natalia Lazar.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Țării Oașului, fiind susținut de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș.

deMuzeu Tarii Oasului

Noaptea Muzeelor – Licăr de stele la Muzeul Țării Oașului

Sâmbătă, 19 mai 2018,  a avut loc Noaptea muzeelor, un eveniment de amploare pe parcursul căruia mii de muzee şi organizații culturale din 30 de ţări europene și-au deschis porțile publicului larg și au aprins luminile celebrând cultura, arta și creativitatea.

Le mulțumim celor care ne-au trecut pragul!