Deprecated: Creation of dynamic property appointment_Customizer_Notify::$config is deprecated in /home/r429544hap/oasmuseum.ro/wp-content/themes/appointment/functions/customizer-notify/appointment-customizer-notify.php on line 36
Galeria de artă – Muzeul Ţării Oaşului

Arhivă categorie Galeria de artă

Lumea satului

La Muzeul Țării Oașului – Galeriile de Artă dr. Mihai Pop, are loc expoziția etnografică ,,Lumea satului” văzută prin portul popular, mobilierul țărănesc, ceramica de Vama, fotografie Ioniță G. Andron și carte veche.Vă așteptăm cu drag!

Muzeul satului oșenesc

Casele și gospodăriile expuse în Muzeul în aer liber sunt reprezentative pentru Țara Oașului, fiind strămutate din Negrești-Oaș și din satele din zonă.

C

Biserica din Lechința

În centrul muzeului, în cel mai înalt punct al „satului”, tronează biserica din Lechința, datând de la începutul secolului al XVII-lea și fiind singura biserică de lemn din zonă care s-a păstrat pănă în zilele noastre.

C

Case monocelulare

1. Casă monocelulară din Gherţa Mică – ultima parte a sec. al XIX-lea
Casa este realizată din bârne rotunde de stejar, curăţate de coajă şi crestate la capete. Acoperișul este din paie călcate, fiind cel mai răspândit tip de acoperiș din zonă. Pereţii sunt îmbrăcați cu tencuială de pământ amestecat cu paie tocate, muruiți cu lut fin și văruiți.
2. Casă monocelulară din Gherţa Mică – începutul sec. al XX-lea
Casa este făcută din bârne din stejar cioplite şi îmbinate în coadă de rândunică, fiind acoperită cu paie. O asemenea casă mică (numită „şuteu”) era ridicată prin clacă pentru tinerii căsătoriţi. După ce aceştia reuşeau să-şi ridice o casă mare, căsuţa devenea o cămară afară în gospodărie şi se ţineau în ea unelte, cereale şi diverse alte produse.

C

Casă din Racşa

1. Casa Betea din Racşa – sec. al XVIII-lea
Casă tricelulară, alcătuită din camera de intrare (reg. „tindă”), camera de locuit (reg. „casă”) şi cămară, construită din lemn și acoperită cu fân. Ancadramentele ferestrelor sunt specifice zonei Oaşului în sec. al XVIII-lea.
2. Coteţ pentru porci din Certeze – sfârșitul sec. al XIX-lea
Este construit din bârne cioplite din stejar, îmbinate în coadă de rândunică şi acoperit cu şindrilă (reg. „draniță”).
3. Poiată pentru oi din Bixad – ultima parte a sec. al XIX-lea
Este construită din bârne cioplite din stejar, îmbinate în tehnica numită coadă de rândunică şi acoperită cu şindrilă.
4. Șopron pentru fân (reg. „hoborog”) cu acoperiş reglabil – reconstituire – sec. al XX-lea
5. Coş pentru porumb, împletit din nuiele şi acoperit cu șindrilă (reconstituire – sec. al XX-lea).

C

Casă din Vama

Casa Contra

Casa Contra din Vama (atelier-şcoală de olărit) – începutul sec. al XX-lea
Casa familiei Contra din satul Vama a fost construită pe la jumătatea primului deceniu al secolului al XX-lea. A fost cu siguranţă una dintre primele case de asemenea mărime construite în Ţara Oaşului. De remarcat frumuseţea stâlpilor şi a arcadelor de la târnaţ, unde meşterul a ştiut să evite cu o intuiţie excepţională orice simetrie. Casa este acoperită cu ţiglă.
În casă se află atelierul-şcoală de olărit, un proiect de salvgardare a celebrului centru de olărit de la Vama, unde a mai rămas acum un singur olar. Dotarea atelierului a fost realizată cu fonduri Phare (anexa cu cuptoarele, 6 roţi de olar, malaxor pentru preparat argila, râşniţă pentru preparat coloranţii, mobilier).

C

Casă din Moişeni

1. Casă din Moişeni – prima parte a sec. al XIX-lea
Casa tricelulară a fost realizată în tehnica folosită la cele mai vechi case din Oaş. Însă spre deosebire de majoritatea caselor din secolul al XVIII-lea, care erau din bârne rotunde, aici s-au folosit bârne obţinute prin crăparea unor stejari masivi şi fasonarea lor cu securea. Acoperișul este din fân.
2. Coteţ pentru păsări (reconstituire – sec. al XX-lea)
3. Adăpost pentru car, lemne și unelte, reg. „colejnă” (reconstituire – sec. al XX-lea)
4. Coteţ de formă circulară pentru porci (reconstituire – sec. al XX-lea)
Coteţul circular este un tip de construcţie foarte veche în Ţara Oaşului. Au existat până în prima parte a secolului al XX-lea inclusiv case construite în această formă şi în această tehnică.

C

Moară şi vâltoare

1. Casa morii (prima parte a sec. al XX-lea)
Casa a fost adusă din Negreşti şi adaptată pentru a adăposti moara şi piua. Este compusă din camera de intrare (reg. „tindă”), moară și casa morarului, fiind acoperită cu şindrilă.
2. Moară de apă din Certeze (1925)
Instalaţiile morii sunt din Certeze (1925), prima lor restaurare fiind realizată în 1955.
3. Vâltoare din Negreşti (reconstituire – sec. al XX-lea)
Vâltoarea (reg. vultoarea) este considerată mașina de spălat naturală. Apa vine prin cădere, creând un vârtej în care se spală hainele. Acest sistem a apărut către sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea.
***Toate instalațiile acționate de apă sunt alimentate de un pârâu de aducție din râul Tur, care curge prin mijlocul orașului și trece prin spatele Muzeului. Când debitul este mare, instalațiile pot funcționa simultan, iar când debitul este redus, ele trebuie să funcționeze pe rând.

C

Ciupercă pentru dans

ciuperca

Ciupercă pentru dans (sec. al XXI-lea)
Acest tip de construcție, foarte important în viața comunităților rurale, a apărut în Țara Oașului numai după 1950. În afară de formă, nu a avut niciodată niște caracteristici unitare, dovadă și diversitatea materialelor folosite (lemn, metal, țiglă, tablă).
După 1990, concomitent cu emigrarea în masă a tineretului, a dispărut fenomenul socio-cultural numit „danțul la ciupercă”, dar și construcția respectivă.
În ultimul deceniu, ciupercile au reapărut în câteva comune, din inițiativa și cu finanțarea administrațiilor locale.

C

Pălincie

101

Pălincie din Vama – sec. al XX-lea
Tip de instalație pentru dubla distilare a fructelor fermentate, larg răspândit în Țara Oașului. Clădirea a fost construită în 1942 și a fost donată Muzeului de primăria comunei Vama. Tot o donație din Vama este și instalația de distilare, fiind restaurată după o variantă existentă la începutul anilor 1960. Instalația de răcire este o reconstituire după o documentare realizată la începutul anilor 1970, când mai existau câteva exemplare în zonă.
Lucrările de restaurare au fost finanțate prin Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare, care a cooptat Muzeul într-un proiect cu finanțare europeană.

images - Copy
C

Art Bunavestire XXXII

Duminică, 25 martie 2018, începând cu ora 17:00, a avut loc vernisajul celei de-a XXXII-a ediții a expoziţiei anuale de arte vizuale contemporane Art Bunavestire, care s-a desfășurat la Galeriile de artă „Dr. Mihai Pop”. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Țării Oașului și Asociaţia artistică Art Bunavestire, fiind susţinut de Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş, Consiliul Județean Satu Mare și C.J.C.P.C.T. Satu Mare.

Expoziţia Art Bunavestire aduce o sumă de experienţe artistice particulare, care oferă impresia unei libertăţi totale în creaţie. Fenomenul artistic de la Negreşti–Oaş face parte dintr-un registru special dat de profilul unic în ţară.  Art Bunavestire reprezintă nu doar simbolul evoluţiei culturale al negreștenilor, ci al întregii zone.

Expoziția de anul acesta reunește un număr de 106 lucrări a celor 17 artiști ai mediului plastic românesc: Vioara Dinu, Suzana Fîntânariu, Laura Ghinea, Györi Sánta Kinga, Lucian Marchiș, Călin Moldovan, Lucian Muntean, precum și gazdele lor: Dorel Petrehuș, Corneliu Pop, Oana V. Pop, Ioan Prilog, Mircea Vaida, dar și un artist din Ucraina, Yuri Shelevytskyy.

Echipa curatorială este formată din Mirona Pintean, Dorel Petrehuș și Ioan Pop Prilog, iar cronica plastică este semnată de criticul de artă dr. Ioan Marchiș, evenimentul fiind moderat de doamna prof. dr. Natalia Lazar.

În afară de artiști, la evenimentul de duminică după-amiază de la Negrești Oaș au mai participat secretarul de stat Radu Roca, vicepreședintele Consiliului Județean. Ioan Rus, viceprimarul orașului Negrești Oaș, Constantin Fanea, o seamă de invitați din țară și din străinătate și numeroși negreșteni care de-a lungul celor 32 de ediții au învățat să aprecieze arta plastică contemporană.

Art Bunavestire

 Art Bunavestire XXXI

Sâmbătă, 25 martie 2017, la Galeriile de artă „Dr. Mihai Pop”, a avut loc vernisajul celei de-a XXXI-a ediții a expoziţiei anuale de arte vizuale contemporane Art Bunavestire.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Țării Oașului și Asociaţia artistică Art Bunavestire, fiind susţinut de Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş, Consiliul Județean Satu Mare și C.J.C.P.C.T. Satu Mare.
Odată cu venirea primăverii, Negreștiul renaște prin sărbătoarea formelor, aluminii și a culorii, Art Bunavestire. Aici, în capitala simbolică a Țării Oașului, și-au dat întâlnire artiști reuniți în numele artei: Arina Ailincăi (Cluj-Napoca), Tibor Kolozsi (Cluj-Napoca), Bertalan Kovács (Baia Mare), Ioan Angel Negrean (Baia Mare), Adrian Prykop (Ukraina), Grigore Roibu (Cluj-Napoca), Lucian Tudorache (Piatra Neamţ), Gavril Zmicală (Cluj-Napoca). Aceștia, alături de grupul Art Bunavestire – Susana Ardelean, Laura Ghinea, Dorel Petrehuş, Corneliu Pop, Ioan Pop Prilog, Ioan Pop Vereta și Mircea Vaida – vă invită în universul fascinant al creațiilor lor.
Curatorul expoziției a fost Andrei Florian, iar cronica plastică fiind semnată de istoricul de artă Vasile Duda.
Dr. Natalia LAZAR,
manager cultural

poza 1 SAM_3839 SAM_3842 SAM_3845 SAM_385617498451_1718215241527325_7941963744208922635_n 17498720_1718216394860543_2161403907582894693_n 17523335_1718215484860634_4984964132783883937_n 17553762_1718215408193975_116646797441828222_n SAM_3850 SAM_3853

Galeria de artă „Dr. Mihai Pop”

Art Bunavestire – expoziție anuală de artă plastică – 25 martie 2015