Arhivă autor test

Întreaga viaţă a omului a fost şi este marcată de datini, obiceiuri, rituri și ritualuri, chiar dacă în forme mai mult sau mai puţin schimbate. Riturile şi ritualurile pot fi analizate ca elemente ale unui întreg sistem care pune în relație omul cu colectivitatea din care face parte. Astfel, obiceiurile ne apar ca fapte de cultură, fiind forme de participare la viaţa culturală a comunităţii, asigurând continuitatea socială.

Pentru  păstrarea şi valorificarea într-o formă optimă a obiceiurilor de iarnă din Ţara Oaşului, de Crăciun, la Negrești-Oaș se organizează un festival-concurs, ajuns acum la a XIX-a ediție. Prin organizarea acestui festival, organizatorii şi-au propus să crească gradul de implicare al copiilor/ tinerilor, şi nu numai, în activităţi privind păstrarea şi conservarea tradiţiei populare şi, totodată, să încerce o promovare „altfel” a acestor tradiții, a potențialului turistic al zonei, contribuind astfel şi la creşterea atractivității turistice.

          La fiecare ediție a festivalului  au participat diferite grupuri de colindători din județele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Suceava sau Bistrița, precum şi din Ucraina, Ungaria și Republica Moldova. Evenimentul debutează de regulă cu parada colindătorilor, în centrul oraşului Negreşti-Oaş, fiecare grup prezentându-şi ținuta tradiţională şi colindul străbun. În fiecare an, festivalul are elemente noi, iar grupurile şi ansamblurile folclorice participante încântă sufletul privitorului, deschizând parcă lada de zestre în care se mai păstrează portul popular, muzica tradiţională, graiul străbun. S-a reuşit, în cei 9 ani din şirul celor 19 ediţii, organizarea unui spectacol-concurs pe două secţiuni Colinde şi Teatru cu măşti, un juriu de specialitate premiind formaţiile prezente la festival după mai multe criterii, precum: cel mai original program artistic, autenticitatea colindelor și a costumelor populare etc.

Dacă, la primele ediţii ale festivalului participau doar câteva grupuri de colindători din Ţara Oaşului, în prezent festivalul a căpătat amploare, recunoaştere şi valoare, fiind remarcate următoarele aspecte:

• Toate formaţiile participante poartă costume populare/ tradiţionale – dimensiune cultural-educaţională a festivalului.
• Repertoriul este variat şi în concordanţă cu specificul festivalului – de iarnă – dimensiune cultural-educaţională a festivalului.
• Au fost revitalizate unele grupuri şi ansambluri tradiţionale din dorinţa păstrării tradiţiei în Ţara Oaşului (Bixad, Racşa, Gherţa Mică, Tur, Certeze) – dimensiune social-culturală a festivalului.
• Au fost înfiinţate grupuri folclorice (de colindători) din dorinţa de a transmite şi generaţiilor de copii valori ale culturii tradiţionale – dimensiune socio-cultural-educaţională a festivalului.
• Festivalul a fost mediatizat, an de an, ducând la promovarea turismul din Ţara Oaşului – dimensiune cultural-turistică a festivalului.

Începând cu anul 2013, Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă se bucură de susținerea Autorității Naționale pentru Turism, manifestarea aflându-se pe lista evenimentelor naționale și câştigând un plus de valoare.

https://youtu.be/WgKlGjkCzzM

 Vernisaj – Expoziţie Versus dar Împreună

În data de 26 noiembrie 2016, la Muzeul Ţării Oaşului, Galeriile de artă Dr. Mihai Pop au găzduit vernisajul celei de-a VII-a ediţii a expoziţiei naţionale de fotografie Versus dar Împreună, reunind un număr de 24 de fotografi profesionişti din toată ţara, un real succes, fiind prezenţi peste 200 de iubitori de frumos.

O manifestare de mare clasă, unde organizatorii au adunat pe simezele muzeului 24 de poveşti diferite în imagini care transpun pe hârtie diferenţele vizuale ale fiecărui fotograf, de la peisaje, portrete şi nuduri până la forografie de stradă, fotografie conceptual şi documentară. Vizitatorii vor fi purtaţi prin imagini în toată lumea, dar şi în locuri inedite din ţară, de la sud la nord.

Primarul oraşului, Aurelia Fedorca, prezentă la eveniment le-a urat un călduros bun venit artiştilor care au expus în cadrul acestei expoziţii şi le-a mulţumit pentru participare, dar mai cu seamă pe cei trei fotografi negreşteni. “…Vreau să le mulţumesc celor trei artişti fotografi negreşteni – Remus Ţiplea, Emilian Moldovan şi Romeo Komaromi, care în urmă cu şapte ani, din dragoste pentru fotografie şi pentru aparatul de filmat, au organizat această expoziţie transformând-o în timp într-una naţională, de mare valoare şi de mare succes.”

Evenimentul a fost organizat de negreştenii Romeo Komaromi, Emilian Moldovan şi Remus Ţiplea, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș și Muzeul Țării Oașului.

În data de 18 noiembrie 2016, la Muzeul Ţării Oaşului, Galeriile de artă Dr. Mihai Pop au găzduit un dublu eveniment cultural: lansarea de carte Pietre de fulger  a poetului, criticului şi profesorului Ioan Nistor, precum şi o mică expoziţie personală a artistei sătmărene Cristina Gloria Oprişa.

Evenimentul a fost moderat din partea muzeului de către Anca Volsik şi Dorel Petrehuş, iar rând pe rând au luat cuvântul Alexandru Zotta, George Vulturescu, Ştefan Haiduc, Dumitru Păcuraru şi Mihaela Grigorean.

Cristina Gloria Oprişa revine cu o expoziţie  personală la 2 ani şi jumătate după Darul îngerilor, care a impresionat iubitorii de artă din Satu Mare şi din ţară. În ultimii ani Ioan Nistor a publicat o serie de volume de critică – Accente deschise (2012), Reflexele textelor-Note de lectură (2013) şi are la activ mai multe şi bine apreciate volume de poezie, ultimul fiind Atlantidele văzduhului (2012).

            Joi, 22 septembrie 2016, Muzeul Țării Oașului în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare au organizat un colocviu cu ocazia celei de-a XXIV – a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului. Au participat nume marcante în domeniu, prezentând lucrări de un real interes pentru auditoriu.

          Tema centrală a colocviului a fost definirea și protejarea patrimoniului material și imaterial local, implicarea comunității locale și rolul determinant al autorităților.

            Lucrările prezentate au fost:

• Dr. Ion Mihai Botoş, URRdT Dacia – Muzeul de istorie şi etnografie al românilor din Transcarpatia – catalizator în salvarea patrimoniului cultural;
• Prof. dr. Natalia Lazăr, Muzeul Ţării Oaşului – Ţara Oaşului – patrimoniu cultural şi identitate locală;
• Mirela Keszler, Şcoala Gimn. Nr. 1, Negreşti-Oaş – Prezentarea proiectului: De la bunii şi străbunii noştri;
• Marcel Malanca, Protopopiatul Ortodox Român Oaş – Rolul comunităţilor parohiale în salvarea patrimoniului bisericesc din Ţara Oaşului;
• Dr. Emanuel Rus, Mănăstirea Bixad – Rolul bisericii în salvarea şi păstrarea patrimoniului naţional;
• Conf. univ. Delia Suiogan, Facultatea de Litere, CUNBM – Salvarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea durabilă a unei comunităţi.
• Daniela Bălu, Muzeul Judeţean Satu Mare – Muzeele din judeţul Satu Mare – un potenţial concret de protejare şi promovare a patrimoniului cultural
• Mara Lobonţ Puşcaş, Muzeul Judeţean Satu Mare – Patrimoniul muzeal între realitate şi comunitate
• Muzeograf Tóth Zoltán, Muzeul Judeţean Satu Mare – Soluţii ale comunităţilor locale în marcarea arhitecturii ţărăneşti tradiţionale
• Costea Alina, Bura Daniela, Pop Mihăiţă, Isac Georgiana, Mircea Vlad – sub îndrumarea arh. Lucian Sabău Trifu, Liceul de Artă Satu Mare, clasa de arhitectură –Relevanţa locuirii virale pentru identitatea comunitară
• Imola Kiss, Direcţia Judeţeană pentru Cultură – Biserica ”Pogorârea Sf. Duh” din Apa – trecut, prezent şi viitor?
• Mircea Drăgan, Direcţia Judeţeană pentru Cultură – titlu rezervat

Organizatori:   Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare

Muzeul Țării Oașului

Vernisaj expoziţie TRANSFIGURĂRI

În data de 15 septembrie 2016, la Muzeul Ţării Oaşului, Galeriile de artă Dr. Mihai Pop au găzduit vernisajul expoziţiei Transfigurări, aparţinând pictorului negreştean Dorel Petrehuş.

Evenimentul s-a remarcat prin prezenţa unor personalităţi ale culturii şi artei sătmărene şi maramureşene, precum şi o mulţime de negreşteni iubitori ai frumosului. Amintim aici pe prof. univ. Alexandru Zota, pictoriţa Cristina Gloria Oprişa, Felicia Grigorescu, director  Muzeul de Artă, pictorul Csaba Lazin, prof. univ. Crăciun Iudit şi Gheorghe, sculptorul Pop Ioan Vereta.

Curatorul expoziţiei a fost sculptorul şi criticul de artă dr. Ioan Marchiş, care în prezentarea lui a făcut un portret original artistului şi omului Dorel Petrehuş, evidenţiind faptul că în spatele aparenţei de simplitate şi modestie se află un vulcan de talent şi un reprezentant valoros al picturii neoexpresioniste.

Au mai ţinut să-i elogieze opera, dl. Remus Vârnav şi dna. manager a muzeului prof. dr. Natalia Lazar. Din partea primăriei şi a consiliului local a luat cuvântul dl. Mihai Big.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 15.09 – 30.10, de luni până vineri, între orele 8 – 16, la Galeriile de artă Dr. Mihai Pop.

Vă aşteptăm cu drag!

Festivalul „Zestrea Oaşului” a avut loc în perioada 20-21 august, la Negreşti-Oaş cu manifestări culturale de înaltă ţinută şi cu program distractiv pentru toate vârstele şi gusturile.
Programul primei zile a început la Galeria de Artă „Dr. Mihai Pop” a Muzeului Ţării Oaşului, cu vernisajul unei impresionante expoziţii etnografice. Expoziția cuprinde elemente a două meşteşuguri vechi şi de rezonanţă în Oaş, olăritul şi industria textilă casnică, fiind întregită de o selecţie de fotografii ale cunoscutului etnograf Ioniţă G. Andron. Toate obiectele expuse au valoare de documente istorice şi fac parte din patrimoniul muzeului. Expoziţiaa fost combinată cu o prezentare de modă excepţională, a cunoscutului designer Maria Constantinescu, „Între tradiţie şi modernism” – creaţii vestimentare inspirate din portul tradiţional oşenesc şi realizate de studenţii Şcolii de Artă din Bucureşti.
La vernisaj au participat oficialităţile locale şi judeţene, delegaţii Teceu din Ucraina, cei ai Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia şi cei ai Centrului Cultural European „Dacia” din Chişinău,directori ai instituţiilor de cultură din judeţ, dar şi oşeni interesaţi de cultura locală.
În acelaşi timp, localnicii şi oaspeţii au avut ocazia să cumpere produse specifice la Târgul Meşteşugăresc organizat în parcul central al oraşului, unde meşterii populari prezenţi au expus în standuri frumos amenajate. Duminica, de la Sfânta Liturghie oficiată la Biserica veche de pe strada Livezilor, mulţi negreșteni s-au îndreptat spre Muzeul în aer liber al Țării Oașului. Aici au fost primiți cu cozonac și pălincă și apoi s-au prins în danț la ciupercă.

În perioada 30 iunie – 4 iulie 2016, la Chişinău, s-au desfășurat festivalurile internaţionale „Ştefan cel Mare şi Sfânt” (ediţia a III-a) și „Întâlniri bucovinene” (a XXVII-a ediţie).  Au participat grupuri și ansambluri folclorice din cinci ţări – România, Moldova, Estonia, Ucraina, Polonia – ținuturile sătmărene fiind reprezentate de interpreta Maria Tripon, instrumentiștii Vasile Solomon și Vasile Pop, meșteșugarii Gheza și Emma Istvanfi, alături de reprezentantul primarului orașului Negrești-Oaș, Mihai Big, jurnalistul Carol Koka și managerul cultural Natalia Lazar.

În fiecare seară, pe scena amplasată în Parcul „Ștefan cel Mare și Sfânt” au evoluat ansamblurile participante în cadrul festivalurilor, aducând în fața publicului spectator crâmpeie din muzica și dansul reprezentative pentru zonele etnografice de proveniență. Ceterașii din Oaș și Maria Tripon au prezentat specificul folclorului oșenesc, fiind răsplătiți pentru interpretare cu aplauze și diplome de excelență.

 În 2 iulie, la statuia marelui domnitor Ștefan au fost depuse jerbe și flori și un sobor de preoți în frunte cu PS Antonie de Orhei, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, a desfășurat ceremonialul religios, cunoscut fiind faptul că, în semn de aleasă cinstire și prețuire, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe voievodul Ștefan în rândul sfinților: …de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbații cei cuvioși și Sfinți ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe și cântări de laudă în ziua de 2 iulie, fiind înscris în sinaxar, cărțile de cult și calendarul Bisericii noastre cu numele Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. (Tomosul de canonizare a Sfântului Ștefan cel Mare)

Apoi, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, s-a desfășurat simpozionul cultural-istoric „Ștefan cel Mare și Sfânt – ctitor de neam și țară. Destinul devenirii noastre”, la manifestare participând profesori universitari și cercetători, elevi, un public dornic să afle date despre această figură luminoasă a istoriei românilor, Ștefan cel Mare și Sfânt, care a rămas în conștiința neamului ca un mare conducător de stat, bun strateg, cu abilități diplomatice, protector al culturii și apărător al ortodoxiei.

Un moment special l-a constituit demonstrația de olărit susținută cu multă măiestrie de meșteșugarii din Oaș, familia Istvanfi, care au dat viață lutului și au împărtășit din experiența lor tuturor celor curioși, preponderent copii, aceștia întrecându-se în a decora vase miniaturale de lut.

Membrii delegației sătmărene, în afara spectacolelor susținute în fiecare seară, au avut întâlniri cu frații de peste Prut, au vizitat lăcașuri de cult și obiective culturale, au făcut cunoștință cu urmașii voievodului Ștefan încrezători în idealul de unire cu țara-mamă.

Evenimentele au fost organizate de către Centrul Cultural European „Dacia”, prin implicarea inimoasei președinte Viorica Oprea, iar participarea reprezentanților Țării Oașului la Chișinău a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Primăria și Consiliul local Negrești-Oaș, în special al d-nei primar Aurelia Fedorca, un neobosit susținător al valorilor culturale și spirituale ale neamului românesc.

Am transmis un mesaj de suflet românilor din Moldova și, totodată, salutul oșenilor și am pus bazele unor parteneriate culturale între instituțiile de cultură din Negrești-Oaș și organizații similare din Chișinău, în scopul promovării patrimoniului cultural și al conservării și afirmării identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a românilor de pretutindeni. (Dr. Natalia Lazar)

Ziua universală a íei la Muzeul Țării Oașului

Muzeul Ţării Oaşului a organizat joi, 23 iunie a.c., cu ocazia celebrării Zilei universale a íei, o serie de evenimente, după cum urmează: momente muzicale oşeneşti cu  Ansamblul folcloric „Oașul”, Maria Tripon şi instrumentiștii Vasile Solomon și Ioan Varga, o paradă a costumelor oşeneşti, atelier de împletit coroniţe din sânziene, expoziţie meşteşugărească realizată de tezaurul uman viu Floare Finta, meşteşugarii Floare Hotca, Ana Hotca, Ana Mare, Maria Finta, ceramiștii Gheza și Emma Istvanfi.

Toate aceste momente au fost reunite într-o emisiune tv, al cărei invitat special a fost doamna dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog. De asemenea, în 24 iunie, toţi vizitatorii care ne-au trec pragul şi au purtat íe sau cămaşă tradiţională, au avut acces gratuit în muzeu, putând admira frumuseţea satului oşenesc.

Ziua universală a íei tradiţionale româneşti a fost celebrată, începând din anul 2012, la iniţiativa comunităţii on-line „La Blouse Roumaine”, în prezent fiind sărbătorită de românii de pretutindeni, în 24 iunie, de Sânziene.

Muzeul Ţării Oaşului, care are în colecţie peste 250 de piese (cămeşi femeieşti oşeneşti) de mare varietate, s-a alăturat acestei iniţiative lăudabile de promovare a patrimoniului cultural românesc şi a valorilor tradiţionale ale poporului român.

                                                                                    Dr.   Natalia Lazar

În perioada 13-17 iunie 2016, în București, la Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, s-a desfășurat seminarul național „Implementarea la nivel național a Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”, organizat de Ministerul Culturii, în parteneriat cu Centrul Regional pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Europa de Sud-Est, aflat sub auspiciile UNESCO.

Evenimentul a reunit lectori internaţionali din reţeaua specialiştilor UNESCO în sectorul patrimoniului cultural imaterial – Dr. Naila Ceribasic, consiler educațional în cadrul Institutului de Cercetare în Etnologie  și Folclor din Zagreb, membru în Comitetul Executiv al Consiliului Internațional pentru Muzică Tradițională și Panayiota Andrianopoulou, etnolog, lector UNESCO în Patrimoniu Cultural Imaterial, etnolog în Ministerul Culturii Elen – şi experţi români, specialişti din instituţii cu atribuţii în domeniile patrimoniului cultural imaterial, reprezentanţi ai instituţiilor neguvernamentale şi ai comunităţilor locale. Din regiunea de NV au participat etnomuzicologul și etnocoreologul Zamfir Dejeu, cercetător în cadrul Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, Cluj-Napoca, specialistul căruia i se datorează înscrierea „feciorescului” pe lista reprezentativă a patrimoniului imaterial al umanității, Natalia Lazar, dr. în etnologie, manager al instituțiilor de cultură din Negrești-Oaș, implicat în identificarea și salvgardarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial din Țara Oașului  și instructorul de dansuri tradiționale Romulus Bucur.

În cadrul seminarului, au fost definite conceptele cheie ale Convenției și noțiunea de patrimoniu cultural imaterial în sine, rolul fiecărui actant în salvgardarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, implicarea și participarea comunităților vizate la inventarierea și continuarea salvgardării patrimoniului lor cultural imaterial, relația dintre patrimoniu cultural  imaterial și sustenabilitate, consolidarea capacităţii naţionale de implementare a acesteia, contribuirea la revizuirea politicilor culturale, analizarea unor exemple de măsuri de succes în domeniul salvgardării patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional şi internaţional, respectiv pregătirea dosarelor de  nominalizare  pentru cele patru mecanisme internaționale (Lista reprezentativã a patrimoniului cultural imaterial al umanitãţii, Lista patrimoniului cultural imaterial care necesitã salvgardare în regim de urgenţă, Registrul de inventariere și Cooperare și asistență internațională).

Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost adoptată în anul 2003,  în   cadrul   Conferinței  Generale  a   Organizației  Națiunilor   Unite  pentru  Educație, Știință  și Cultură (UNESCO), fiind concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, care recunoaşte rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, concretizat în: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Convenția a intrat în vigoare în anul 2006  și a devenit, la scurt timp, una dintre cele mai populare convenții UNESCO, fiind ratificată de două treimi dintre Statele Membre. Odată cu adoptarea Legii nr. 410/2005 privind acceptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris, România devine Stat Parte la Convenția UNESCO 2003, pe care o ratifică un an mai târziu, la 20 ianuarie 2006.

Până în prezent, România are incluse pe Lista reprezentativã a patrimoniului cultural imaterial al umanitãţii următoarele elemente: ritualul Căluşului (depunere dosar: 2002; sesiunea: 2003; nominalizare acceptată 2005), doina (depunere dosar: 2008; sesiunea: 2009; nominalizare acceptată 2009), tehnici legate de ceramica tradiţională de Horezu (depunere dosar: 2011; sesiunea 2012; nominalizare acceptată 2012), colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (depunere dosar: 2012; sesiunea 2013; nominalizare acceptată 2013) și jocul fecioresc (nominalizare acceptată 2015).

De asemenea, un aspect deosebit de important îl constituie programul Tezaure Umane Vii, titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate. Până în prezent, în România au fost acordate 43 de titluri onorifice, unul dintre ele aparținând mătușii Floare Finta, la propunerea Casei Orășenești de Cultură Negrești-Oaș și a întregii comunități oșenești care o recunoaște ca și creator popular și promotor al zonei

Dr. Natalia Lazar

We Are Museums

În perioada 6 – 8 Iunie 2016 la București, a avut loc un mare eveniment muzeal internațional, seminarul WE ARE MUSEUMS. Reprezentanți ai marilor muzee ale lumii, Rijksmuseum, Van Gogh Museum, Guggenheim, Versailles, Tate, Metropolitan etc. au venit să interacționeze cu noi și să ne povestească experiențele lor muzeale inovatoare ca parte a agendei digitale pe care o dezvoltă an de an.

Muzeul Țării Oașului, în calitate de membru al organizației Rețeaua Națională a Muzeelor din România, a avut onoarea de a participa la acest seminar muzeal și de a se bucura de toate beneficiile unei astfel de participări.

Dintre temele care s-au discutat amintim câteva, după cum urmează:

• Folosirea tehnologiei pentru a explora arta – IK Prize – Tate (UK)
• Modalități de a vedea arta înafara muzeelor – Meet Vincent Van Gogh
• Branding = Transparență – conexiune între creativitate și tehnologie
• Extinderea digitală – noi forme de a prezenta colecții – Stadel Museum
• Ecosistemul digital – strategii în era digital
• Crearea de jocuri convingătoare cu specificul muzeului
• Noi locuri de muncă în muzee – aptitudini diversificate

Toți cei care au luat cuvântul au ajuns la concluzia că: muzeele trebuie să se îndrepte spre tehnologiile digitale și media, să se adreseze unui public diversificat, „gamification” (joc şi creativitate în muzee).

Noi, în calitate de colaboratori ( Dana şi Ciprian) ne-am bucurat de participare şi de experiențele împărtășite

.